După întâlnirea cu Lupul, Scufiţa Roşie stătea pe un trunchi de copac şi plângând se văita:
– Ce mă fac eu acumaaa, cum nu mai sunt fată mare cine mă mai ia pe mineee!
Lupul, care îşi trăgea sufletul alături de o ţigare:
– Stai să mă odihnesc niţel şi te mai iau eu o dată!