Într-o zi, angajaţii de la serviciul de poştă care triază scrisorile, dau de un plic pe care, la “destinatar”, era scris “Pentru Dumnezeu”. Ăştia-ncep să râdă, deschid plicul şi citesc:
– “Doamne, ajută-mă şi pe mine şi trimite-mi 500 de lei, că nu m-ajung cu pensia şi cu cheltuielile zilnice”.
Impresionaţi, angajaţii discut-un pic şi pun toţi mână de la mână de-o chetă şi strâng ei 300 de lei. Îi pun într-un plic şi-l trimit bătrânului, fericiţi c-au făcut o faptă bună. După vreo săptămână, iarăşi un plic “Pentru Dumnezeu”. Miraţi, ăştia desfac plicul:
– “Doamne, îţi mulţumesc tare mult că mi-ai trimis cei 500 de lei, dar să ştii că n-am primit decât 300, că porcii ăia de la Poştă mi-au şutit 200 din ei”